Telefonul neasteptat

Sunt zile in sir cind la numarul meu de telefon nu suna nimeni, alteori suna intr-una. Unii o fac din greseala, altii sa-mi comunice tot felul de banalitati. In ambele situatii ma simt agasat. Daca nu suna nimeni, intru in panica, imi fac tot felul de griji, iar daca suna, invers, mi-e teama sa nu primesc vreo veste proasta. Intre timp viata curge inainte, estompind temerile avute sau reliefind altele, ca intr-un joc de v-ati ascunselea, fara sfirsit, care devine atit de familiar, de obisnuit, incit sfirsesti prina nu-l mai baga in seama. In noaptea din ajunul anului nou, tiritul telefonului, reusi sa ma sperie, lucru care nu se mai intimplase demult. - Iti rup picioarele daca ma dai in git! imi zbiera cineva in ureche. Ai inteles! - Cred ca ai gresit numarul! ii raspund linistit, neavind nimic de impartit cu nimeni. Nu stiu despre ce vorbesti! - Nu ti-a spus Laura despre viol? - Nu , zic, brusc interesat. Nu ne-am vazut de vreo doua zile! - Foarte bine! La-o asa!